Ortodoxia Masonica
S-a scris atata despre problema regularitatii masonice, se leaga atatea definitii diferite date si chiar contradictorii, ca aceasta problema, departe de a fi rezolvata, nu a facut, poate, decat sa devina mai intunecata.
Se pare ca a fost prost expusa, deci, de multe ori are tendinta de a sustine astfel regularitatea despre consideratiile pur istorice, sustinuta de probe, reale sau pretinse de o transmisie continua a puterilor dintr-o perioada mai mult sau mai putin indepartata. Acuma bine, este necesar sa marturisesc ca din acest punct de vedere, ar fi mai simplu sa se gaseasca anumite neregularitati in originea tuturor riturilor practicate in prezent. Noi credem ca toate acestea sunt departe de a avea importanta pe care unii, din diferite motive, au vrut sa le atribuie si ca in mod regulat exista de fapt in ortoxia masonica si ca aceasta ortodoxie consista inainte de toate in urmarea cu fidelitate a Traditiei, in a pastra cu grija simbolurile si formele de ritual care exprima aceasta Traditie si care sunt precum hainele lor si in a refuza toata inovatia suspecta de modernitate.
Si este folosit cu un scop aici, cuvantul “modernitate” pentru a desemna aceasta tendinta prea raspandita care in Masonerie ca in toate partile, se caracterizeaza prin abuz de critica, refuzul simbolismului si negatia a tot ceea ce constituie Stiinta ezoterica si traditionala. Cu toate aceste, nu vrem sa spunem cu asta ca Masoneria, pentru a fi ortodoxa, ar trebui sa se limiteze la un formalism ingust, in care ritualul ar trebui sa fie absolut inflexibil inauntru caruia nu se poate adauga sau elimina nimic fara sa se faca credior al vrunui tip de sacrilegiu; asta ar insemna sa se demostreze un dogmatism care rezulta a fi destul de ciudat si chiar contrar spiritului masonic.
Traditia nu exclude in niciun caz evolutia sau progresul, ritualurile pot si trebuie modificate de cate ori este necesar pentru a se adapta la conditiile schimbatoare ale timpului si a locului dar, bineinteles, numai in masura in care aceste modificari nu afecteaza in nici un aspect esential. Schimbarea in detailiile ritualului conteaza atata timp cat predarea de initiere care deriva din acestea nu sufera nici o modificare; si multiplicarea Ritualurilor nu ar avea probleme serioase, poate chiar ar avea anumite avantaje daca din pacate nu a avut de prea multe ori ca rezulat, servind drept pretext suparaciosilor, dezacorduri intre supunerea rivalilor, sa angajeze unitatea, daca se doreste perfect, dar destul de real, a Masoneriei Universale.
Lucrul nefericit este ca, mai presus de toate, trebuie sa se constate prea des inr-un numar mare de masoni ignoranta completa a simbolismului si a interpretarii sale esoterice, abandonarea studiilor incepatorilor fara care ritualul nu este decat un gol sau ceremonii fara de inteles, ca si in religiile exoterice. In acest sens in ziua de azi exista in special in Franta si Italia, neglijente intr-adevar de neiertat; putem cita de exemplu, acea pe care o fac Maestrii care renunta sa poarte sort, atunci cand, cum bine s-a demostrat recent: M:. II:. H:. Dr. Blatin, intr-un comunicat care ar trebui sa fie inca prezent in memoria tuturor HH: este sortul adevarata vestimentatie a masonului, in timp ce cordonul nu este mai mult de cat podoaba sa.
Ceva mai grav inca este suprimarea sau simplificarea exagerata a testelor de initiere si de inlocuirea de catre declaratia de formule aproapre lipsita de importanta si in acest mod, nu putem face nimic mai bine decat sa reproducem niste linii care in acelasi timp ne dau o definitie generala a simbolismului, si pe care consideram perfect exacte: “Simbolismul masonic este forma sensibila a unei sinteze filozofice a unui ordin transcendental sau abstract.
Conceptiile reprezentate de Simbolurile Masoneriei nu pot lasa loc nici unui tip de predare dogmatica; ele scapa formulele specifice ale limbajului vorbit si nu se lasa deloc traduse de cuvinte. Sunt, pe buna dreptate, Misterele care se deduc curiozitatea profranului, adica, Adevarurile pe care spiritul nu le poate ajunge decat dupa ce a fost pe deplin pregatit.
Prepararea pentru intelegerea Misterelor este alegoric plasata in scena, in initieri masonice pentru probele celor trei grade fundamentale ale Ordinului. Contrar a ceea ce unul si-a imaginat probele nu au in totalitate ca si obiectiv acela de a face sa reinvie curajul sau calitatile morale ale beneficiarului; ele figureaza o invatatura pe care ganditorul trebuie sa o discerne, apoi sa mediteze, in toata perioada carierei sale de initiat.
Vedem in el ca ortodoxia masonica, exact cum am definit-o, se refera la asezarea adunarii simbolismului considerat ca un intreg armonios si complet, dar nu exclusiv al acestuia sau al acelui simbol in particular, chiar si o formula precum I :. G:. M:. A:. A:. U:., din care ar fi vrut uneori sa faca o caracteristica a Masoneriei periodic, ca si cum ea ar putea de la sine sa constituie o conditie necesara si suficienta de regularitate si a carei suprimare, dupa anul 1877, a fost adesea reprosata de Masoneria franceza.
Vom profita de aceasta ocazie pentru a protesta cu tarie contra unei companii tot mai ridicole decat odioasa, daca este posibil, condusa de ceva timp impotriva ultimei, chiar in Franta, in numele unui pretins spiritism ce nu are dreptul sa fie in acest caz, de catre anumite persoane ce sunt imbracate cu atribute masonice mai mult decat dubioase; daca aceste persoane pe care nu dorim sa le numim, sunt de parere ca procedurile lor vor asigura triumful pseudo-Masoneriei pe care ei insusi incearca in van sa-l lanseze sub sub diverse etichete, se inseala surprinzator.
Nu dorim sa tratam aici, cel putin pentru moment, problema M:. A:. A:. U:.. Aceasta problema a fost in ultimele numere ale La Acacia, motivul unei discutii foarte interesante intre HH:. Oswald Wirth si Ch. M. Limousin; din pacate, aceasta discutie a fost intrerupta de moartea acestui ultim, moarte ce a fost ca un duel pentru toata Masoneria. Indiferent cum a fost, vom spune doar ca simbolul M:. A:. A:. U:. nu este in intregime expresia unei dogme, si care, daca este corect inteles, poate fi acceptat de toti Masonii, fara diferite pareri filozofice, el nu implica in totalitate recunoasterea din partea sa a unui Dumnezeu oarecare, cum s-a crezut adesea. Este regretabil faptul ca Masoneria franceza s-a inselat in aceasta privinta, dar ce-i drept trebuie sa recunoastem ca nu a facut decat sa imparta o eroare destul de generalizata; daca se reuseste sa se inlature aceasta confuzie, toti Masonii vor intelege ca, in loc sa suprimeze G:. A:. D:. U:. este probabil, cum spune H:. Oswald Wirth, in concluziile la care ne abonam in totalitate, cautarea formarii unei idei rationale si sa-l tratam in acest fel precum toate celelalte simboluri initiatoare.
Asteptam sa vina o zi, nu foarte indepartata in care se va stabili acordul definitiv despre principiile fundamentale ale Masoneriei si despre aspectele esentiale ale doctrinei traditionale. Toate sucursalele Masoneriei universale vor reveni atunci la adevarata ortodoxie, dintre care unele s-au indepartat putin si toate se vor uni in final pentru a lucra in realizarea Marii Opere ce este indeplinirea integrala a Progresului in toate domeniile activitatii umane.
Traducción: Josep M. Gracia
Fuente: Etudes sur la Franc-Maçonnerie et le Compagnonnage (Tomo II)