Planşe de Arhitectură
19 Ianuarie 2013, Or:. Bucureşti
Dragi Frati si Surori,
Peste cateva zile se implinesc 20 de ani (24 ianuarie 1993-24 ianuarie 2013), de la redesteptarea masoneriei pe teritoriul Romaniei, pentru ca timp de 45 de ani de Comunism, masoneria s-a aflat in adormire, fiind oprimata si destramata cu buna stire.
Fiind unul dintre cei care abia la 13 ani dupa Revolutia din 1989 si la 10 ani dupa 24 ianuarie 1993, cand masoneria a inceput sa-si reia oficial lucrarile ritualice, am semnat pentru prima data, la 12 decembrie 2002, la Paris, un Tratat de Amicitie si Recunoastere cu Marea Loje a Frantei, Grande Loge de France, avandu-l ca Mare Maestru atunci, pe Il. Fr. Yves Max Viton, cea care a gazduit francmasoneria romana in exil, sub conducerea Il. Fr. Marcel Schapira, imi permit ca azi impreuna cu totii fratii romani, in primul rand sa aducem un omagiu tuturor fratilor care ne-au sustinut si ajutat in toate acele vremuri grele, care acum sunt la Orientul Etern, cat si sa multumim fratilor romani, care au supravietuit dupa 1989 in frunte cu Il. Fr. Nicu Filip, a fratilor din Franta, Italia, Israel, S.U.A., care ne-au ajutat ca la 24 ianuarie 1993 sa ne reluam activitatea masonica .
La 24 ianuarie 1993 s-a inregistrat juridic, oficial masoneria romana, intr-o ceremonie rituala, extraordinara, care a avut loc in Bucureşti, la Casa Vemescu, Sala Oglinzilor, unde Marele Maestru al Marelui Orient al Italiei, Il. Fr. Giuliano di Bernardo, l-a investit, instalat si consacrat cu toate puterile masonice, ca Prim Mare Maestru al Marii Loji Nationale din Romania, pe Il. Fr. Nicu Filip, continuând lucrarea masonica, menţinând verticalitatea coloanelor pe intreg teritoriul tarii noastre, astfel ca lumina nu s-a stins niciodata, indiferent de vremurile istorice prin care Romania a trecut.
La 13 -14 aprilie 2002, Primul Mare Maestru ales, Il. Fr. Nicu Filip, imi transfera toate puterile masonice, la Conventul Extraordinar de la Brasov, instalandu-ma, consacrandu-ma si investindu-ma Mare Maestru, astfel ca am asezat in varf de lance, stiinta, studiul, ritualistica comparata si cercetarea masonica, pentru a sterge praful uitarii dupa documentele istorice ale tuturor timpurilor, intelegand, cunoscand trecutul, istoria modul cum lucrau fratii in loja atunci, pentru a incerca si noi pe viitor sa facem ce este nevoie si cum trebuie .In acest sens, dorind sa fiu foarte scurt, tragand o linie, la acest moment, aduc la cunostiinta Fratiilor Voastre, ca a fost necesara transformarea Marii Loji Naţionale A României într‐un spaţiu de cercetare a nevoilor societăţii româneşti şi de identificare a căilor şi mijloacelor necesare progresului şi modernizării; astfel, la 24 ianuarie 2012, Conventul a decis recunoasterea publica a Lojilor de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, în care am lucrat de 10 ani, reunind, ca membrii sau vizitatori, pe fraţii care sunt preocupaţi de dezvoltarea gândirii masonice şi de problemele cu care se confruntă societatea contemporană, devenind astfel coloana de susţinere istorică, socială şi în cea mai mare parte metafizică a structurilor, ce am început a dezvolta împreună cu ilustrul frate Nicu Filip , inca imediat dupa Revolutia din 1989.
Lojile de Ritualistică Comparata si Cercetare Masonica constituie dovada maturităţii gândirii masonice prin adâncirea izvoarelor şi convergenţa lor într‐o entitate doctrinară constitutional filozofic masonică.
Masoneria constituită pe teritoriul României a găsit un fond fertil , arhaic , precreştin , de unde si caracterul profund religios , înclinaţia spre meditaţie şi tradiţionalism a poporului roman.
In toti acesti 20 de ani care au trecut , fratia a facut pasi importanti si nu deloc usori astfel incat a reusit sa-si ocupe un loc legitim atat in tara cat si peste hotare , fiind recunoscuta de intreaga francmasonerie universala .
S-au infintat Mari Loji , masculine , feminine si mixte , cu loji vorbitoare de limba romana , franceza , engleza , ebraica , germana , turca , rusa , spaniola , maghiara Mari Oriente , Rituri diferite , Ordine masonice , Federati , Confederatii masonice , Uniuni si Aliante masonice nationale si internationale , Centre de Studii si de Cercetare , Loji de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice , Loji salbatice , etc , practic intreg peisajul masonic universal , unii pretinzandu-se regulari , altii acuzati ca iregulari , cu unele disensiuni uneori motivate alteori nemotivate , s.m.d.
Un lucru este important ca multi sunt cei care au intrat in masonerie , dar putini sunt cei in care , masoneria a si intrat , cu totii vom continua slefuirea pietrei brute , devenind din oameni buni , in oameni si mai buni .
Fie ca urmatorii 20 de ani de acum inainte sa fie mai buni , mai operativi , fratia sa cresca spiritual devenind o Elita Spirituala , construind o Romanie Spirituala si o Europa Spirituala .
Omagiu aducem noi toti , masonii , de oriunde am fi , astazi in zi mare , zi de sarbatoare , zi de mare bucurie , tuturor celor care au mentinut aprinsa lumina, fie prin puşcării , fie prin alte cate locuri , dar tot prin iubirea de tara , de familie , de semeni , cu credinţa jertfandu-si viata , mergând pana la sacrificiul suprem , au mentinut lumina aprinsa continuu.
Francmasoneria , ca institutie astazi , sau ca si breasla la inceputuri , a promovat omul liber , care s-a dăruit Marii Creaţii , ca orice alta infima părticică a Universului.
Folosind invataturi dintre cele mai simple si uşoare , incepand de la simboluri , reprezentate de uneltele folosite intr-un şantier , figurile geometrice ce permit armonia edificiului , pana la muzica marilor genii , initiatul isi construieşte Templul interior la propria lumina , ce o primeşte pe masura cunoaşterii si creşterii spirituale la care ajunge.
Vorbind de spiritualitate , sigur ca masonul vine inca de la naştere , cu acea scânteie divina , care apoi pe masura creşterii si avansarii in viata , pin munca , ea se inteteste , devenind continuu mai intensa si mai intensa , astfel ca judecata initiatului chiar este una luminata , inteleapta , raţiunea fiind cununa suprema ce-i sta pe creştetul capului initiatului.
Societatea , in general oamenii , avanseaza pe Caile cunoaşterii , atat cat pot , mai mult , mai puţin , susţinuţi uneori de destin , alteori norocul , dar intotdeauna credinţa.
Si am sa explic, asa cum inteleg eu rolul si locul francmasoneriei in societate.
In tara noastra , asa cum stim , candva era fundul Marii Panonice , dovada fiind cele cateva tipuri de scoici de mare adancime , care astazi se găsesc in stâncile Munţilor Carpati , (asemenea urme le găsim in Dealul Bucovatului , judeţul Dolj , unde cochiliile melcilor cuatemali abunda) asta insemnand ca cineva , care a prins ca si cu o mana de aceşti munţi , i-a tras in sus , i-a inaltat spre lumina , spre Soare , astfel ca Sfinţia Sa , pentru ca in accepţiunea mea este un Sfanţ , Papa Ioan Paul al Il-lea , nu intamplator a zis “ Romania , este cu adevarat Gradina Maicii Domnului , sa se fi referit la Maica Durerilor sau la gradina bogata , cu un pamant sfanţ , binecuvântat de Dumnezeu ?
Cred , Doamne , ca minunile tale , sunt bogatia de neimaginat , pe care acest sfanţ pamant cu oamenii lui harnici , o are. Fa-ne sa cunoaştem , dar mai ales sa vedem ceea ce avem , pentru ca lumea intreaga sa auda si sa se stie.
Trei sunt stâlpii de susţinere ai naţiunii romane , dintotdeauna si trebuie sa stim , ca intotdeauna , au reprezentat coloanele de susţinere , mentinad verticalitatea societarii , permanent in decursul intregii istorii a tarii noastre , indiferent de necazurile care au amenintat-o.
• Primul stâlp este Biserica , Sfanta Biserica , care a făcut si face ca toti cei care au venit in ea cu credinţa si il iubesc pe Dumnezeu , ei devin oameni liberi , buni si iubitori.
Biserica prin cuvânt a făcut sa fie glasul unitatii noastre naţionale , caci a sa cum spune textul ioaneic , Inicio verbum erat,”- La inceput a fost cuvântul, si – prin cuvânt toate s-au făcut , din ce s-a făcut. Prin cuvânt se afla adevarul si calea , prin cuvânt venim la viata si toate acestea se coreleaza prin iubire , cu iubire, caci toata creaţia a fost facuta in lumina si cu iubire.
Caci definiţia Creatorului este iubirea , cel ce nu iubeşte pe fratele lui , nu este in lumina , ci in intuneric , iar intunericul orbeşte. Cel ce iubeşte este in lumina creatoare si intunericul nu o cuprinde.
De aceea porunca cea noua este iubirea , sa ne iubim unii pe alţii asa cum Cel ce ne-a creeat ne iubeşte si prin aceasta, El este in noi si noi suntem in El. Spune textul: “ Ceea ce am auzit de la inceput , in noi sa ramana “ si de va ramane in noi , vom fi păstrători ai invataturii si traditiei adevarate si toate ce le facem si le vom face in Gloria Lui , – sa fie spre luminarea noastra si spre ajutor.
• Al doilea stâlp, este masoneria , care a făcut si face , ca toti oamenii liberi sa fie iniţiaţi , sa se perfecţioneze , sa creasca , spiritual si material , venerandu-1 pe Marele Arhitect al Universului , adica Dumnezeu , intru Gloria caruia muncim. Aici , toti fraţi fiind , avem locul nostru in şantier , de la cel mai umil si pana la cel mai inalt grad sau loc fiecare are rostul lui , astfel , ca intre toti domneşte , ordinea si nu haosul , regula de aur fiind : Cunoste-te pe tine insuti , Iubeste-ti aproapele , ajuta-l , respectandu-i demnitatea , acorda-i dragostea frateasca . Toate le proclamam Intru Gloria Marelui Arhitect al Universului.
• Al treilea stâlp este armata , care a făcut si face ca oamenii , barbati fiind , tineri si batrani , atunci cand si-au smuls camasa din piept si au plecat la lupta , privind moartea cu ochii , au facut-o din dragoste , fata de pamant , fata de tara si nu in ultimul rand, dragostea fata de soţie si copii , dragostea fata de părinţi , “ Treceţi batalioane romane Carpatii, la arme cu frunze si flori/Saruta-ti copile părinţii si fraţii , si-apoi sa mergem la război…”. Si in acest caz , tot iubirea de neam , le-a inaltat gândurile si le-a dat voinţa si puterea de a infrunta inamicul.
Reluând cele trei coloane , in aceeaşi ordine si analizand sacrificiul suprem , la care se ajunge , in fiecare caz , cunoaştem ca Iisus , Mântuitorul si-a jertfit viata pentru iertarea pacatelor nostre , ale oamenilor.
In francmasonerie , Hiram , Arhitectul Sef ales de Regele Solomon , pentru construirea celui mai mare Templu inchinat Marelui Arhitect al Universului , incercat de trei companioni de a-i smulge cu de-a forţa cuvintele secrete ale gradului al IlI-lea , acela de maestru , Hiram a preferat sa moara , nedivulgand secretele gradului de maestru , iata jertfa suprema , asemenea multor alti mari binefăcători ai omenirii , care fiecare in epoca lor , au lasat omenirii cate ceva , pastrandu-se conştiinţa si verticalitatea morala si spirituala.
In armata , tot omul si de acesta data , merge pana la sacrificiul suprem , jertfa , aparand cu preţul vieţii lui libertatea generaţiilor viitoare , pamantul , copii si consoarta lui , pentru a nu fi amenintata de duşmani.
Reluând a treia oara cele trei coloane si daca prima data am văzut , ca au acelaşi numitor comun , iubirea de aproape , a doua oara am văzut ca , la fel au acelaşi numitor comun, sacrificiul suprem , acum trebuie sa cunoaştem ca la fel intr-un acelaşi numitor comun , ne ramane tuturor , la liber si infinit , credinţa. Biserica , noi toti creştinii , toti muritorii , credem cu tărie in Dumnezeu si pentru a intelege ce inseamna aceasta a treia mare virtute alaturata iubirii , sacrificiului , a curajului de a te sacrifica , credinţa , sa ne reamintim ca Domnul ; Sfanţul Constantin Brancoveanu si cei 4 fii ai sai , au preferat decapitarea , sacrificiul suprem , decât sa treaca la alta credinţa , mentinandu-si credinţa.
•In francmasonerie, credinţa in Marele Arhitect al Universului si in revelaţia sa prin proclamarea Intru Gloria Lui , cand accezi pe drumul initiatic , iti permite liniştea interioara pentru creşterea spirituala.
•In francmasonerie, ca si in biserica si armata , daca nu crezi si nu pui suflet , mai bine sa nu stii nimic.
•Iar in armata , tot credinţa ca vei reveni langa cei dragi , iti da puterea nemăsurată de a privi in fata ochilor moartea , iadul.
Revenind , intelegem ca credinţa este cel mai de pret bun lasat , impreuna cu libertatea omului.
Neincercand sa găsesc similitudini intre cei trei stâlpi , intre cele trei institutii , doresc sa stim realitatea , ca prin iubire , sacrificiu , credinţa , umar langa urnar , noi toti, cat mai mulţi , pentru ca este loc sub Soare pentru toti , sa practicam virtutiile , pentru binele tot al nostru , al oamenilor.
Asa s-a intamplat ca la 24 ianuarie 1848 , Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca , s-a făcut de către marii barbati de stat , unde biserica , masoneria si armata , au jucat un rol deosebit de important. La 24 ianuarie biserica prin episcopul Calinic al Râmnicului (nimeni altul decât Sfanţul Calinic de la Cemica) , venerat inca din viata de Tarul Rusiei , si de Napoleon al III-lea al Franţei , a fost unul dintre marii barbati de stat si de biserica, care a jucat un rol deosebit de important , in Actul Unirii Principatelor , trăind textul paulin, “ un domn, o credinţa, un botez”, in spiritual unitatii de neam , limba si credinţa a libertăţii , fratemitatii , si egalitatii , a celor doua principate roamnesti. Si atunci , iubirea , sacrificiul si credinţa au făcut un tot , astfel incat romanii si-au văzut visul cu ochii , Marea Unire , cantata : “ Hai sa dam mana cu mana/Cei cu inima romana… ”, intr-o aceeaşi bataie de inima si grai.
Trăind atunci ca si acum intr-o unitate , de neam , de credinţa , de iubire de Dumnezeu , daruim impreuna acelaşi suport societatii romaneşti , laolalta biserica , masoneria , armata , umar langa umar , pentru o lume mai buna , pentru un om perfectibil , pentru bunaintelegere intre oameni si popoare.
Vedeţi , dragii mei fraţi , ca avem o datorie , de a muncii , Intru Gloria LUI , sperând , ca impreuna vom fi mai buni , mai toleranţi , cohabitand , acceptandu-ne unii pe alţii , fara a ne judeca , noi intre noi.
Fie ca intotdeauna , iubirea , sacrificiul suprem , credinţa , speranţa si munca sa ne uneasca , fiind cu toti o fiinţa de neam si de tara.
Dragii frati si surori ,
În data de 24 ianuarie 2013 s-a rememorat istoricul eveniment in care Lucrarea Masonică a fost reluată în România printr-o Ţinută Extraordinară condusă de Marele Maestru Giuliano Di Bernardo şi de ilustrul Nicu Filip.
Atunci , la 24 ianuarie 1993 , au fost prezenţi peste o sută de Fraţi Români şi invitaţi la momentul în care Marele Maestru Giuliano Di Bernardo a predat ciocanul Autorităţii Masonice Ilustrului Frate Nicu Filip, primul Mare Maestru Ales al Masoneriei Române de mai bine de jumătate de secol.
Ilustrul Mare Maestru Giuliano Di Bernardo, după deschiderea Ţinutei Rituale, a făcut următoarea declaraţie: Iubiţii mei Fraţi, vă mulţumesc pentru că ne-aţi invitat la Bucureşti, pentru a participa la acest eveniment istoric al Marii Loji. Semnificaţia acestei solemne ţinute eclipsează toate celelalte lucruri. Rar a fost o ocazie să se demonstreze atât de clar legătura fraternă a Lanţului Universal de uniune fraternă.”
După discurs Ilustru Frate Giuliano Di Bernardo l-a invitat pe Ilustrul Frate Nicu Filip să vină în faţa Orientului şi să depună jurământul solemn pe cele trei mari lumini ale francmasoneriei: Cartea Sfântă – Biblia, Echerul şi Compasul spunând: „Acum îţi dau cele trei Loji, care au lucrat până acum sub obedienţa Marelui Orient al Italiei”. Apoi i-a invitat pe Iluştrii Maeştrii Venerabili al Lojilor „Armonia”, „Delta Dunării” şi „Nicolae Bălcescu” să vină la Orient şi să depună jurământul de credinţă. A concluzionat spunând: „Acum, aşa cum vă este dorinţa, vă eliberez de sub Obedienţa Marelui Orient al Italiei şi vă aşez sub protecţia Marii Loji Naţionale din România”.
Prin aceasta, s-a început un nou capitol al Francmasoneriei Universale. În reaşezarea Marii Loji vedem un exemplu al inevitabilei victorii a cugetelor şi sufletelor oamenilor liberi asupra tuturor formelor de tiranie şi opresiune.
Astfel au fost reprimiţi Fraţii Români în Templul Francmasoneriei, o casă pe care în sufletele lor, nu au părăsit-o niciodată.
Acum, când Răul şi-a întins în mod alarmant aripile peste lume, când ignoranţa şi rea voinţa îmbracă forme din ce în ce mai subtile, hotărârea mea de nezdruncinat dă glas chemării spre o nouă expresie a Lucrării noastre Masonice, cerându-vă să ocrotiţi şi să respectaţi adevărul, să curmaţi avântul cu care securea corupţiei ciunteşte zeci de suflete, să vă uniţi prin tradiţionalul lanţ al fraternităţii, construind din trupurile şi minţile voastre acel zid unic pe care doar iubirea îl poate întări.
Convinşi că, dincolo de strădania personală de perfectibilitate, împlinirea noastră nu va fi întreagă decât armonizându-ne în grandioasa Lucrare a Masoneriei Universale. Vă asigurăm, iubiţi şi respectaţi fraţi, de întreaga noastră disponibilitate, de alesul sentiment de iubire fraternă pe care-l nutrim faţă de voi şi faţă de toţi fraţii români.
Vrem să vă asigurăm că masonii continuă, din dorinţa de Adevăr şi Dreptate, condamnarea oricăror acte de corupţie, extremism sau terorism, acest flegel distrugător care loveşte Omenirea. Viaţa alimentată de corupţie, sângele care irigă şi constituie puterea actului terorist se cer anulate. Am fi onoraţi să înţelegeţi se continuăm Lucrarea începută în 1880, regularizată în 1993, Lucrare reaşezată pe eternele principii ale Masoneriei Universale şi focalizându-şi preţuirea pe neclintitele elemente de tradiţie masonică.
De aceea, nădăjduim într-o bună şi fraternă înţelegere a intenţiilor noastre, vă asigurăm încă o dată de întreaga noastră preţuire şi deplină disponibilitate la conlucrare.
Masonii români, prin consegvenţă şi iubire de Patrie, sunt bucuroşi că-şi pot aduce contribuţia lor alături de toate structurile Euro – Atlantice.
Am zis!
Dr. Viorel Danacu 33
Suveran Mare Comandor
Mare Maestru
MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-
Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice ,
Presedinte al Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris Bucuresti
Mesajul Marelui Maestru
21 Iunie 2012, Or:. Bucureşti
MESAJUL MARELUI MAESTRU AL MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI-LOJA DE RITUALISTICA COMPARATASI CERCETARI MASONICE, CU OCAZIA SARBATORII SOLSTITIULUI SFANTULUI IOAN DE VARA
Un moment la care , 16 frati din cadrul MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice , au primit lumina cu doua zile mai tarziu , respective la 23 iunie 2012 , ca spor de salariu la gradele 4-14 ale Ritului Scotian Antic si Acceptat al SUPREMULUI CONSILIU ROMAN de grad 33 si ultim pentru Romania .
Nimic intamplator , fratii initiati in gradele de Ucenici , Companioni si Maestri , in Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice ,ATHENAEUM , cu nr 66 , de la Orientul Bucuresti , unde si-au pregatit Planse de Arhitectura , la fiecare pasaj in parte , inclusiv pentru trecerea la gradele 4-14 , au ajuns la acest moment inaltator al vietii pamantesti , fiindmartorii frumoaselor “nopti albe “ cand Soarele s-a aflat la culminatie .
Aceasta Sarbatoare a Solstitiului de Vara a Sfantului IOAN , este prilej de mare bucurie si implinire , de belsug , fiind legat de momentul strangerii recoltei.
Cununitele de grau , sunt simboluri , dintre cele mai ezoterice pentru masoni , reprezentand un mod de a gandi si aprofunda incarcatura metafizica , cum , cu putin timp inainte , cateva luni , un alt simbol extraordinar bogat in mesaje , din lumea vegetala pentru om , este Rodul Pamantului , care creste la campie in padurile noastre , in vremea cand infloreste margaritarul sau lacramioarele , despre care se vorbeste si in Sfanta Biblie si care are o legatura directa cu Solstitiu de Vara si Echinoctiul de Toamna , prin aceea ca prevestesc cum vor fi recoltele de mari sau de mici , la grau , orz , ovaz , secara , din vara si productiile de porumb si struguri , vinul , butia cu vin , de toamna , inainte de Echinoctiu .
Este Sarbatoarea Sanzienelor si a Dragaicelor , cu un ritual mirific , al initierilor si desavarsirii , al maturitatii , a coacerii .
Daca alti Sfinti sunt venerati in ziua mortii lor , crestin ortodoxi , sarbatoresc nasterea Sfantului IOAN BOTEZATORUL , prorocul ce leaga Vechiul Testament de noul Testament , este cel mai mare dintre profeti , lampadoforul initiatului , care atunci cand face juramantul de fidelitate , aseaza mana stanga pe Sfanta Biblie , deschisa la vedere , la Evanghelia dupa Ioan .
Asa cum IOAN l-a precedat pe Isus , la fel Solstitiu de Vara il anunta pe cel de Iarna . Se fac focuri , pe locuri ridicate si se arunca brauri de pelin , ca sa arda odata cu aceasta toate necazurile , bolile , molimele , sa fie indepartate duhurile rele , exemplu germanii , dadeau drumul la roti aprinse de pe munte, prin care se simboliza , Soarele si pe Zeul lor WOTAN , ca sa alunge spiritele rele si sa atraga fortele tamaduitoare pentru animale si oameni .
Sunt cinstiti in aceasta zi , in religia crestina ortodoxa : Sfintii Mucenici Iulian , Afrodisie din Cicilia , Sfantul Alois de Gonzaga ; in religia crestin ortodoxa de rit vechi : Sfanta Mucenita Caliopia , Sfantul Marele Mucenic Teodor Stratilat , Sfintii Mucenici Nicandru si Marchian , Sfintii Cneji Vasile si Constantin , Cuviosul Evrem , Patriarhul Antiohiei ; la romano-catolici : Sfantul Alois de Gonzaga , calugar ; la Greco-catolici : Sfantul Mucenic Iulian din Tars .
Cuvantul “ solstitiu “ provine din limba latina , avand semnificatia de“oprire a Soarelui “ , deoarece coincide cu momentul cand , Soarele pare a se opri si apoi misca in sens invers .
Toata lumea sarbatoreste , la eschimosi si rusi , cu dansuri populare si ospat mare pana spre dimineata .
Celtii , aduceau multumiri Zeitei LITHA , care asigura fertilitatea , bogatia , puterea si ordinea .
In noaptea de Sanziene , se bea roua cazuta pe florile de sanziana (Gallium Verum ) de culoare galbena si parfumate , ca purificatoare si aducatoare de noroc .
In Bavaria si Silezia , se mananca aluat cu flori de soc , in soc salasluind un duh bun care-i apara pe oameni de nenorociri .
Fratii din Lojile de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice , dincadrul MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI , sunt preocupati de studierea si cunoasterea datinilor ritualurilor agrariene , initiatice dacice , serbarilor campenesti , iarmaroacelor si tuturor credintelor nu numai din Europa , ci de pe toate continentele , astfel ca sub bolta unui crestinism cosmic , la deschiderea cerurilor , sa fiim intr-o unitate de neam , de gandire , de cuget si simtire romaneasca .
Noi fratii din Lojile de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice din cadrul MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI , construim o masonerie romaneasca o masonerie pe intelesul romanilor si o masonerie pentru romani , deschizand un nou orizont al unei MASONERII SPIRITUALE , al unei ELITE SPIRITUALE , al unei EUROPE SPIRITUALE .
Noaptea de Sanziene este un punct geometric , al tuturor aspiratiilor , hranei spirituale , cerurile se deschid , pentru a evada in spatiu divinitatii , marcand inchiderea ciclului germinativ , al cresterii , coacerii , al trecerii dincolo de prag .
Noi suntem fii ai luminii. Sfantul loan de Vara a fost numit Luminator, tot sub denumirea de Sfantul loan de Vara, in Moldova si Bucovina acest titlu este atribuit Sfantului loan de la Suceava, a carei zi este 2 iunie, inceputul verii,cand ziua intra in crestere .
A inceput vara , incepe vremea culegerii buruienilor de leac si a florilor de leac. Florile de sanziene erau culese pentru pusul in lavite. Multe din florile sau buruienile de leac, erau duse la Templu , stropite si numai asa erau mai bune pentru uzul leacurilor .
Noaptea sanzienelor este noaptea plina de farmec , de vraja Aburatorului , acest Eros carpatin , asa cum arata Ion Heliade Radulescu. Sarbatoarea aceasta, asa cum am aratat mai sus , se mai numeste si a Dragaicii . Dragaica este un personaj mitic agrar. Despre aceasta sarbatoare,a dragaicii , ne-a vorbit Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei . Nu a fost o sarbatoare numai a Moldovei , ci si a Valahiei , asa cum a aratat Maria del Chiaro , secretarul principelui Constantin Bancoveanu .
Sanzienele , aceasta sarbatoare a Sfantului loan de Vara , desemneaza in limba romana , o realitate mitologica care are trei aspecte :
1. Sanzienele , personaje mitologice feminine din categoria lelelor , cu origini in sarbatoarea precrestina a Solstitiului de vara , cu caracter plural sau definit particular : Sanziana sau Ileana Cosanzeana.
2. Sanziene , o specie de flori de vara Galium verum — cu proprietati divinatorii atribuit in aceasta zi solstitiala .
3. Sanziene , aceasta sarbatoare a Sfantului Ion Botezatoru , cu tente precrestine , cu atributii magice legate de magia premaritala. Acum se culegflorile si se pun la ferestre pentru a feri casa de agresiunea duhurilor rele.
Aceasta sarbatoare este o asociere a luminii solare , a soarelui asociat cu sanzienele-flori . Aceasta asociere a rezultat un principiu matricial feminin.
Pentru stramosii Daco-romanilor Soarele , era un principiu feminine , iar luna un principiu masculine : (Crai Nou). Acum se aprind ruguri de foc (apud Ivan Evseev—Dictionar de magie , demonologie pg. 419.)
Sanzieniele arata antropomorfizarea florilor , inzestrarea lor cu puteri magice .
Aceasta proiectare a ierburilor in uman , arata rolul natural al florilor si ierburilor de leac . Fiind o sarbatoare a luminii , a bucuriei ei , nu putem sa nu afirmam ca omul in Dumnezeu este fiu al Luminii . Inca de Ia creatielumina , a fost despartita de intuneric si a fost numita zi. Desi era lumina , i s-a daruit si un laminator pe bolta ei , adica Soarele (Facere, cap.l).
Aceasta Lumina este o radiatie , un complex de radiatii electro-magnetice perceptibile cu ajutorul ochiului , cu aspect dublu corpuscular si ondulatoriu , cu efecte caloric-chimice , fotoelectrice si foto-luminiscente. Este lumina care exercita o presiune peste Terra , care o reflecta si o resoarbe.
Termenul lumina este egal cu acel al cunoasterii absolute , indiferent de domeniu . Are inteles si valoare religloasa cu gest ritual , care semnifica prezenta sacrului in cotidian .
In inteles material avem rugul , focul — flacara vie — ce reprezinta legatura omului cu Dumnezeu .
Rugul de Sanziene este asemeni focului din jertfelnicul veterotestamentary : focul si lumina este unul din canalele de comunicare a omului cu Dumnezeu , a celui creat cu Creatorul sau . La aprinderea focului participa in special barbatii , caci lor li s-a dat sacerdotiul .
Fiind in preajma Rusaliilor , cu putin timp inainte sau in urma , focul de Sanziene este sub semnul Limbilor de foc harice al Marelui Spirit ; Duhul Sfant cobora peste Apostoli la Cincizecime .
Revenind la Solstitiul de Vara , reprezinta simbolul Portilor Astrale , descendent pentru ca anunta descresterea zilei , spre deosebire de Solstitiul de Iarna , care este ascendant si care anunta cresterea zilei . Cele doua solstitii ,de vara si de iarna , prefigureaza cele doua sarbatori a Sfantului loan Botezatorul: 24 iunie si 7 ianuarie .
Asa cum am aratat mai sus prin Sfantul loan de Vara se mai intelege si sarbatoarea Sfantului loan de Ia Suceava sau Sfantului loan Evanghelistului. Proorocul si Evanghelistului sunt patroni ai masoneriei : loan Botezatorul se naste la Solstitiul de Vara .
Solstitiului de Vara este ultima parte a anului Masonic, an care incepe odata cu echinoctiul de toamna . ln cinstea acestei sarbatori solstitionare se organizeaza fasturi si banchete, adica agape fraterne in care fastul si curtoazia sunt acasa. Toate acestea sunt facute sub semnul lntelepciunii — Sophia – care este mama a bunei credinte – Fides, a iubirii aproapelui — Caritas si a Sperantei — Spes.
De aceea aceasta sarbatoare este sub inaltul patronajul al Marelui Spirit Divin, care ne integreaza in universalitate .
Acest Spirit in limbi de foc, este simbolul nemuririi si prin el trebuie sa ne nastem. Aceasta este adevarul sacrosanct. Dumnezeu , Marele Creator, cand l-a creat pe om a suflat duh — spirit de viata — ce nu poate pieri din noi. Dupa moartea omului el se intoarce Ia Cel ce I-a daruit omului (Eclesiast XII —7).In Spirit este Duhul cunoasterii , al intelepciunii , al tariei , conform, Isaia XI — 2 .
Gandim cu aceasta ocazie a sarbatorii de Solstitiului de vara la frumusete, forta si intelepciunea Luminii , ce ne duce la Marea Putere Nevazuta , MareIui Arhitect al Universului , la Dumnezeu care este Alfa si Omega , armonia deplina , iubirea deplina si judecata suprema.
Din El luam flacara vie a natiei , a iubirii de neam , de limba , de lege , de traditie. O traditie care aici in spatiul carpato- pontic-danubian e vie , e plina de har si adevar , si vine din adanc , prin datini , prin Iumina – lumina dulce a Linei Lumini , ce lumineaza totul si tenebrele nu o vor cuprinde niciodata.(Ioan I-V).
Viorel Danacu 33
MARE MAESTRU al
MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI-
Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice
O gradina mistica si misterioasa – Quinta da Regaleira
Situat in Centrul Vechi al Sintrei si intrat in Patrimoniul Universal UNESCO, Quinta da Regaleira este unul dintre acele locuri speciale, mai putin accesibile, incarcate de o bogata simbolistica. Construit la inceputul secolului XX in stilul romantic, acest ansamblu fascinant de constructii plasate in mijlocul unei paduri dense este rezultatul viselor magice ale proprietarului sau, Antonio Augusto Carvalho Monteiro (1848 -1920), coroborate cu talentele scenografice ale arhitectului Luigi Manini (1848-1936).
Imaginatia celor doi a reusit sa dea nastere unui ansamblu mixt, ingloband influente artistice dintre cele mai variate – de la gotic si renascentist, trecand prin stilul Manueline, mergand pana laglorificarea tuturor lucrurilor sfinte ale omenirii, in special valorificarea mitologiilor portugheze si a traditiilor ezoterice.
Quinta da Regaleira este un loc pe care in primul rand il simti. Nu este suficient sa-i rostesti povestea originilor sau a misterelor sale.
Ansamblul trebuie experimentat personal, scenografia gradinilor si a cladirilor sale trebuie personal vazuta si admirata, la fel si Palatul dos Milhões, un adevarat conac al filosofiei, inspirat de alchimie.
Vizitatorilor le este recomandata o plimbare prin parcul exotic, fabulos, lasandu-se sedusi de spiritualitatea primilor crestini in Capela Preasfintei Treimi, care le permite sa coboare in cripta care aminteste de simbolismul locurilor sacre si a lumii de dincolo.
Exista, de asemenea, un vast ansamblu de turnulete ce ofera vederi impresionante, cateva cotloane inedite sau resedinte de tip palat absolut superbe. Veti auzi multe referinte legate de aventurile Cavalerilor Templieri sau de idealurile maestrilor masoni care pe calea initierii coborau o scara in forma de spirala. Si jos, in picioare, pe o stea subliniata de lumina, pare ca se cufundau in sanul Mamei Pamant. Tot ce trebuie sa faceti este sa traversati intunericul grotelor-labirint pana cand veti ajunge la lumina, reflectata in apa lacurilor, de o frumusete surprinzatoare.
In tot acest ansamblu este vorba de magie pura, in nici un caz de imbratisarea unor doctrine pe care le intelegem mai mult sau mai putin!
Ritul Scoțian Antic şi Acceptat
În anii 1751-1752 masonul francez Etienne Morin, a creat la Fort-Royal, în Scoția, o lojă scoțiană. Morin, considerat de mulți masoni drept „Patriarhul Ritului Scoțian”, este cel care a avut Patenta în anul 1761. Patenta atestă apartenența lui Etienne Morin la ordinul masonic, faptul că fusese inițiat în grade ale ritului scoțian și că acesta dorește, ca odată ajuns pe continentul american, să poată lucra pentru dezvoltarea ordinului masonic.
Premergător Ritului Scoțian este Ritul Împăraților Orientului și Occidentului, fondat în 1758. Între anii 1761 și 1767, acest rit ajunge peste ocean. În 1801, la Charleston, Carolina de Sud, doi masoni americani, John Mitchell și Frederick Dalcho anunță descoperirea unei Constituții din 1786, elaborată la Berlin sub Frederick cel Mare și organizează primul Suprem Consiliu al Ritului. Un an mai tîrziu, tot la Charleston, s-a creat Supremul Consiliu al insulelor franceze ale Americii, avîndu-l drept Suveran Comandor pe contele Grasse-Tilly, care a refăcut unele ritualuri și învățături
Primul rit scoțian practicat pe Bătrânul Continent a fost Ritul Scoțian Filosofic a Lojii Mamă din Marsilia, în jurul anului 1750, de 18 grade. După acesta, a apărut Ritul de Heredom sau de Perfecție, elaborate de Consiliul Împăraților Orientului și Occidentului.
La începutul secolului al XIX-lea, în octombrie 1804, este readoptat în Franța, când este fondat la Paris Supremul Consiliu al Franței, sub conducerea lui Auguste de Grasse-Tilly, primul Suprem Consiliu european.
În același an, apare în Paris o nouă obediență: Marea Lojă Generală Scoțiană. Fondatorii acesteia au fost, în mare parte, emigranți francezi din America, obligați să revină după pierderea coloniei Santo Domingo. Au adus cu ei practici masonice diferite de cele practicate în acea epocă în Franța atât în ceea ce privește gradele simbolice, cât și gradele superioare.
Ritul Antic si Acceptat se sprijina pe universalitatea masoneriei simbolice a primelor trei grade,axate pe initierea in meseria de constructor,pe dezvoltarea traditiei solomoniene,apoi la alte grade pe aprofundarea tradititei, pe cautarea cuvantului pierdut, pe cultivarea virtutilor cavaleresti ,intr-un ansamblu impregnat de traditia iudeo-crestina.
Daca in campanionaj ritualul era transmis oral,fara cuvinte scrise,putem deduce ca astazi prin ritualul tiparit a fost devoalat secretul masonic? Cei mai multi comentatori ai fenomenului masonic sunt de parere ca fiind o experienta esentialmente individuala,initierea este traita cu maxima intensitate de cei care vor sa traiasca si sa lucreze in osmoza cu ceilalti membri ai confreriei.
Desi toti autorii de studii consacrate spiritualitatii masonice sunt unanimi in a sublinia dificultatea de a desparti limitele filiatiilor si influentelor venite dinspre diverse traditii spirituale si companionice, aceiasi autori sunt de accord asupra catorva mari corpusuri ideatice care si-au pus amprenta pe constituirea filosofiei gradelor cum ar putea fi omise din acelasi lant de aur masoneria de meserie.Vechile Indatoriri,mitul Templier,alchimia si hermetismul sau rozacruce?
Fericita lor conlucrare va da nastere unei noi vocatii spirituale intr-o cautare perfect structurata,fondata pe un simbolism précis si complet.
Cu toate ca nici un Suprem Consiliu nu ritualizeaza toate cele treizeci si trei de grade ale Ritului Scotian Antic si Acceptat, exista un ritual cu invatatura esoteric adecvata fiecarui grad.
Primele trei grade sunt commune unei largi parti a masoneriei speculative si sunt practicate in lojile simbolice, invatatura lor gravitand in jurul constructiei Templului.
Jules Romain spunea ca toate riturile francmasoneriei se rotesc in jurul constructiei. Daca ati inteles aceasta, ati inteles totul “Ritualurile sunt incarcate de un bogat simbolism: al instrumentelor ritual (echer,compas,ciocan, dalta), al referintelor biblice (Evanghelia lui Ioan,Cartea Regilor), al obiectelor (piatra bruta,piatra cubica,steaua inflacarata), al cabinetului de reflectie (sare,mercur,sulf, formula VITRIOL,craniul,clepsidra).
Tot ritualurile primelor trei grade sunt cele care consacra cele trei mari lumini ale masoneriei(Cartea Legii Sfinte,echerul,compasul) si cele trei coloane (Intelepciunea,Forta,Frumusetea).
Ritul Scotian Antic si Acceptat exploreaza concepte filosofice precum si de istorie,de etica si de morala.Ne invata sa cautam drumul catre Intelepciune, ne invata importanta de a fi rabdatori si deci tolerant.
De aceea credem ca am putea aduce o schimbare in bine in viata celor din jur.
Suntem preocupati de promovarea pe toate planurile a natiunii romane si a integrarii ei in Lantul Universal al Natiunilor.
Una din invataturile de capatai ale Ritului Scotian este aceea de a ne construi natiunea.
Ritul Scotian este corpul masonic care are rol de liant, pe plan international, intre diferitele Masonerii nationale.
Este o upgrade-izare a Ritului de York – atat din punct de vedere ritualistic,cat si territorial. Mai mult chiar, Ritul Scotian este o inglobare a ritualurilor diferitelor societati initiatice – Rozicrucieni Templieri.
De aceea este absolut natural si necesar ca orice mason sa treaca prin inalta scoala a Ritului Scotian Antic si Acceptat.
In mod traditional, francmasoneria regular este deschisa doar barbatilor.Aceasta este o regula care coboara adanc in istorie,cand primii francmasoni au provenit din randul constructorilor, fiind evident, barbate.
Prin secolul al XVIII-lea incep sa apara si loji feminine, neregulate.In mod deosebit, Ritul Scotian Antic si Acceptat prin dimensiunea sa spiritual si calea sa initiatica traditional, prin inlantuirea celor treizeci si trei de grade ale sale, este unul dintre ultimele noastre metereze respectand perfectibilitatea umana. Marele Arhitect al Universului este cheia de bolta a Ritului Scotian Antic si Acceptat.
Ritul Scoțian Antic și Acceptat este instalat oficial în România în 1922 de către o delegație a Francmasoneriei Franceze. În data de 11 noiembrie 2006 Marele Orient de Rit Scoțian Antic și Acceptat din România s-a constituit regular în urma Conventului ce a avut loc la Cluj-Napoca.
În România, Ritul Scoțian Antic și Acceptat este dominant. Structura sa, conform Supremului Consiliu din Charleston, este următoarea:
Lojă Simbolică (Loji Albastre):
1. Ucenic
2. Calfă
3. Maestru
Loja Perfecțiunii:
4. Maestru al Secretului
5. Maestru Perfect
6. Secretar Intim
7. Magistrat și Jude
8. Intendent al Clădirii
9. Maestru Ales al Celor Nouă
10. Ilustru Ales al Celor Cincisprezece
11. Sublim Cavaler Ales (Prinț Ameth)
12. Mare Maestru Arhitect
13. Cavaler al Arcului Regal al lui Solomon
14. Mare Ales
15. Mason Sublim și Perfect
Capitul Rozacruce:
16. Cavaler al Orientului sau al Spadei
17. Prinț al Ierusalimului
18. Cavaler al Orientului și Occidentului
19. Cavaler Rozacruce
Consiliul Kadoshilor:
20. Mare Pontif
21. Mare Maestru al Tuturor Lojilor Simbolice
22. Patriarh Noahit
23. Prinț al Libanului
24. Șef al Tabernacolului
25. Prinț al Tabernacolului
26. Cavaler al Șarpelui de Bronz
27. Prinț al Îndurării
28. Cavaler Comandant al Templului
29. Cavaler al Soarelui
30. Mare Cavaler Scoțian al Sf.Andrei
31. Cavaler Kadosh
Consistoriul:
31. Mare Inspector Inchizitor Comandor
32. Sublim Prinț al Secretului Regal și Mare Suveran
33. Suveran Mare Inspector General
articol de Savu Rares Petrut
Astronauţii Masoni
Povestea Lojei Tranquilidad 2000
Neil Armstrong, primul om care a pasit pe suprafata lunii, a decedat pe 25 august la varsta de 82 de ani. Principalul protagonist al aventurii Apolo XI va fi tinut minte datorita frazei faimoase spusa la cateva momente de la aselenizare: ’’Acesta este un mic pas pentru om, dar un pas urias pentru omenire’’.
Sa incercam sa ne reamintim: pe 20 iulie 1969, astronautii americani Armstrong si Aldrin au reusit sa imobilizeze nava spatiala intr-o zona cunoscuta sub numele de Mare Tranquilitatis, sau Marea Linistii. Astfel, se implinea visul celor care au optat pana in prezent pentru acele calatorii himerice interplanetare, pentru cucerirea spatiului extraterestru. O piatra care si-a lasat amprenta in memoria umanitatii.
Unele mijloace de comunicare s-au grabit sa regrete disparitia lui H:. Armstrong, trecerea lui in Or:. Etern. Era o greseala: primul om care pasise pe luna nu a fost initiat. A fost insa tatal sau, Stephen Koening Armstrong 33, care a facut parte din R:. L:. Hamer Nr 167 din Wapokoneta (Ohio). Primul mason care a pasit pe luna a fost un alt membru al echipajului Apolo XI, Edwin (Buzz) Aldrin, membru al Lojei Clear Lake Nr. 1417, din Seabrook, Texas.
Aldrin purta cu el un document semnat pe atunci de Marele Maestru al Marii Loji din Texas, J Guy Smith, care ii acorda puteri depline pentru a infiinta o Loja masonica pe Luna. La intoarcerea din misiunea spatiala, Aldrin a afirmat ca ordinal a fost executat pe 20 iulie 1969.
Pentru a marca acest pas si a stabili official jurisdictia asupra suprafetei satelitului nostru, Marea Loja din Texas a emis un brevet pentru o noua Loja- Tranquility Lodge N 2000 care isi desfasoara activitatea sub protectia acestui Ordin. Pentru moment, Tenidas del Taller se sarbatoreste pe rand in diferite Loji texane. Totusi, visul H:.H:. ale acestei Mari Loje este de a se reuni intr-o buna zi pe Luna.
Aldrin purta in haina sa spatiala si o insigna a Consiliului Suprem de Gradul 33 a Masoneriei Statelor Unite, care este expusa actual la Biblioteca-Muzeu a Templului Rito Escoces din Washington. Aparent, insigna a fost adusa inapoi pe Terra de catre un alt astronaut care a participat la urmatoarele misiuni NASA.
De fapt, printre masonii care au pasit pe Luna se numara si Edgar D. Mitchell, membru al echipajului Apolo XIV, care a ajuns pe luna pe 5 februarie 1971. Mitchell facea parte din Loja Artesia din Mexic. Cateva luni mai tarziu, un al treilea initiat a vizitat satelitul nostru. Este vorba despre James Irwin, din misiunea Apollo XV, ultimul mason care a pasit pe suprafata lunii. Irwin apartine Lojei Tajon din Colorado Springs.
Masoni pe luna? Nu trebuie sa ne uimeasca: sa ne reamintim ca mai multi ani seful programului special Apolo a fost H. Fred Kleinknect, Mare Suveran Comandador al Rio Escoces Antiguo si Acceptat al Jurisdictiei de sud a Statelor Unite, care a trecut la Or. Et. la 1 decembrie 2011.
Lista astronautilor apartinand Ordinului este destul de lunga. In continuare, este prezentat un document elaborate de H:.H:. RL Dunn’s Rock nr 267 din Carolina de Nord.
Robert BURNS, Masoneria in literatura Scotiana
R.L. Athenaeum, Or. Bucuresti, 29 septembrie 6009
Grupul de Cercetatori al Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucuresti
Robert Burns (n. 25 ianuarie 1759 – d. 21 iulie 1796) a fost poet scotian, precursor al romantismului britanic. A scris în limba engleza si în dialectul scotian.
Biblia în editie de buzunar, care va fi scoasa la licitatia de casa Bonhams Scotia, între 18 si 21 august, a fost folosita de poetul scotian Robert Burns în ultimele zile de viata.
Alaturi de editia Bibliei, va fi scoasa la licitatie si posibilitatea de a “sponsoriza” manuscrisul care contine versurile poemului “Auld Lang Syne”, scris în 1788. Persoana care va licita pentru “sponsorizarea” manuscrisului va fi recunoscuta ca protector al acestuia printr-o placuta speciala si va plati pentru pastrarea documentului în cadrul unui nou muzeu dedicat lui Burns. Casa de licitatii estimeaza ca mica Biblie folosita de Burns poate ajunge la pretul de 2.000 de lire, iar costul sponsorizarii manuscrisului, pâna la 50.000 de lire.
Biblia este pastrata într-o cutie îmbracata în matase albastra pe care este inscriptionat cu litere aurii “Burns Bible”. Volumul a fost lasat de Robert Burns unui profesor de la Clarencefield, în apropierea locului unde poetul si-a petrecut ultimele zile. Potrivit unei taieturi dintr-un ziar publicat în 1893, Burns avea Biblia la el când a mers la Brow Well, un centru de odihna si tratament, unde poetul spera sa-si îmbunatateasca starea de sanatate.
Miranda Grant, manager al Bonhams Scotia, considera ca volumul va genera un interes sporit, atât pentru colectionarii de carte rara, cât si pentru persoanele interesate de Burns sau de istoria tarii.
Poetul scotian Robert Burns (1759-1796), precursor al romantismului britanic, este considerat poetul national al Scotiei. Este cunoscut pentru poemele scrise în dialectul scotian, dar a scris si în limba engleza. Dupa moartea sa, a devenit o sursa de inspiratie pentru fondatorii liberalisului si socialismului. În afara compozitiilor proprii, Burns colecta cântece folk din Scotia, revizuindu-le sau adaptându-le. Poemul “Auld Lang Syne” este cântat de obicei în ultima zi a anului.
Cultura scotiana
Din Evul Mediu, componenta anglo-saxona (scots) a culturii scotiene castiga teren in detrimentul celei celtice. Apoi limba engleza a inceput sa prevaleze, cu aceeasi intensitate, asupra limbii scots. Si, totusi, aceasta evolutie nu a pus in discutie caracterul scotian al unei tari care a fost intotdeauna un creuzet, capabil sa asimileze noile achizitii fara a le renega pe cele precedente.
Astfel se intampla in prima jumatate a secolului al XIX-lea cand portul kilt-ului, tartanele (tesaturi ale caror motive si culori sunt reprezentative pentru clanuri) etc. au fost redescoperite ca simboluri ale intregii natiuni, in vreme ce in secolul anterior erau percepute, de catre scotienii din Lowlands, ca semne ale unei evidente inapoieri… In acelasi timp, opera poetica a lui Robert Burns (1759-1796), scrisa in scots, este cea care, inca si astazi, exprima cel mai bine sentimentul scotian.
Pe de alta parte, ajutati de excelentul lor sistem educational, scotienii au intrat in `revolutia industriala` alaturi de englezi si nu in urma acestora. La fel, dupa pierderea SUA, scotienii au participat in mod activ la noul val al expansiunii britanice, in special in Indii si Canada. Revolutia industriala a transformat Glasgow in al doilea dintre `orasele imperiale`, dupa Londra.
Editorial, Talent
In biblie, celor carora li s-a dat talentul, erau invaluiti de povesti, care mai de care interesante, considerate apoi parabole. Este intr-adevar o frumoasa poveste cum iti traiesti viata, trebuie sa stii ca viata iti ofera multe oportunitati, dar depinde de noi si de talentele noastre cum stim sa le formam.
Robert Burns, a inceput, ca si cum s-ar fi spus prin al 18-lea secol, ” in niste circumstante saracaciose”, tatal fiind fermier. In timp ce tatal sau era un fermier sarac, totusi tinea ca fiul sau sa nu aiba o educatie saracacioasa, ceea ce nu era chiar obisnuit pentru acea perioada.
Robert era un copil talentat, resusind sa recite poeziile sale in cercurile din afara familiei, asa cum facea in Loja Harmony, dupa reuniuni.
De aceea am dedicat anul 2009, anul celebrarii, cand Scotia da multumiri pentrui talentele acestui “Bard National”. Totusi, Masonii, care i-au oferit suport si intr-un fel l-au facut cunoscut in lume, nu prea mult pentru a sarbatorii acest an.
Cum spune Burns :”Omul a fost facut pentru a palnge”, si cu siguranta, in loc de a plange, ar trebui sa sarbatorim.
Istoria Statuii lui Burns (1896), din orasul PAISLEY
Astazi, in orasul Paisley, adevarat unul dintre locuile post industriale, si cu probleme sociale, dar totusi un oras care te surprinde prin bogatul patrimoniu cultual, istoric, cu o frumoasa arhitectura si monumente cu un foarte frumos si ilustru trecut.
Se spune ca prin 1786, Jane Armour, a fost trimisa in disgratie sa traiasca cu unchiul ei, Andrew Purdie, in Paisley, dupa ce a ramas insarcinata cu primul urmas al poetului. Mai tarziu, doi dintre fratii acesteia, au creat Clubul Burns din Pailsley, unul dintre cele mai timpurii societati din lume.
Unul dintre acesti frati, James Armour, i-a inmanat in 1814, lui Burns cupa lui favorita . Se spune ca Burns a vizitat acest club, in timpul ce scria faimoasa opera” Clarinda”, admirand generozotatea si ospitalitatea locuitorilor locului si admiratia lor catre poezie si arta.
Poemul recitat si interpretat de Billy Steel, este un tribut adus lui Burns, dar se stie ca nu este atat de des intalnit in cartile lui Burns. S-ar zvoni ca acesta ar fi unul dintre ultimele sale poeme.
Puţinul meu mi-ajunge, de Robert BURNS
M-ajung cu puţin, că mă bucur de multe
Şi uit de năpaste mari şi mărunte,
Le scutur din cârcă. Mai iute să-mi treacă
Îi trag o cântare şi-un gât din bărdacă.
Puterea nu-mi scade când griji mă frământă,
Căci omul e vesel şi viaţa e trântă.
Iar când libertatea din taşcă mi-o scot,
Nici regii-mpotrivă-mi nimica nu pot.
Tot anul pe umeri car grijile-n sac:
O noapte cu cântec le vine de hac.
Ce rost are gândul la vechiu-nceput,
Când ţinta e-n faţă şi greu’-i trecut…
De ce să-mi bat capul cu gloaba de soartă?
Ce vine se duce pe apa cea moartă:
Când rele, când bune m-au tot primenit,
La toate le-oi spune: „Hei, bine-ai venit!”
Conectiile Masonice ale lui Burns
Robert Burns a fost initiat ca Ucenic în St David Lodge, Tarbolton la 4 iulie 1781, la vârsta de 23. Ca multe alte momente în viata lui, Burns a intrat în masonerie pentru a distruge o controversa. Initial, a existat doar o singura Loja în Tarbolton, datand din 1771 (de la Loja Kilwinning), care se spune ca este cea mai veche loja din lume . În 1773, un grup s-a desprins din Loja, formând Lodge St David Nr 174, precum si originalul, devenint St James Tarbolton Kilwinning Nr 178, numai pentru a fi reunit în 1781, 9 zile înainte de primul grad Burns.
Cu toate acestea, în timp ce St James a fost în mod clar cea mai mare dintre cele doua loji. Burns, între timp, a fost trecut la gradul de Companion, si a fos ridicat la gradul de Maestru Mason LST octombrie 1781.
Cartea de înregistrare a Lojii, în conformitate cu James Mackay “Burns”, se arata dupa cum urmeaza:
Burns si-a continuat activitatea cu Lodge St James, si la 27 iulie 1784, el a fost ales “Imputernicit Master” .
Traditia spune ca Burns a recitat “Adio fratiilor din St James Lodge, Tarbolton”, în noaptea de 23 iunie, în cadrul reuniunii anticipand calatoria sa in Indiile de Vest.
Cu toate acestea, Burns a hotarât sa se suspende în Scotia atunci când, în iulie 1786, editia lui Kilmarnock de poezii a fost publicata, de catre un frate mason, si 350 de fratii din St.John ’s Lodge, Kilmarnock, au subscris la o copie. În octombrie a fost numit membru de onoare al Lodge Kilmarnock Kilwinning Sf. Ioan, si a scris “Masonic Song”, în onoarea Lojii.
Burns creste în popularitate pentru poemele sale, de asemenea, a contribuit la cresterea sa în Francmasonerie, cele mai mult la o sedinta a Lodge St Andrew la Edinburgh, în 1787, la care Marele Maestru si Marea Loja din Scotia a fost prezent.
În februarie 1787, Burns a fost facut Poet Laureat al Lodge Canongate Kilwinning No. 2, Edinburgh. Wallace McLeod, în eseul sau “Robert Burns”, citeaza: “Dreptul de adorabil Maestru, dupa ce a observat ca fratele Burns a fost prezent în Loja, care este bine cunoscut ca un mare scriitor, poet, si pentru o publicare întârziate a operelor sale, care au fost unanim apreciate, el a sustinut ca ar trebui sa fie desemnat un membru al acestei Lodge, care a fost convenit în unanimitate”.
Mai presus de toate, spiritul Francmasoneriei a avut un loc special in inima lui Burns. Dr. Adair afirma ca “pentru Burns, Francmasoneria a fost un compus de misticism si de veselie” .
Aceasta atitudine este gasita într-unul din operele sale cele mai cunoscute, “Auld Lang Syne”, o melodie pe care milioane de oameni din întreaga lume o cunoaste .
Pentru Burns, “Auld Lang Syne” este o expresie concreta a iubirii sale a omenirii si idealul sau de fraternitate international.
Se stie ca Burns a avut o viata foarte grea. Burns nu a gasit nici un confort in ideea religiei din aceea vreme sau societatea sa, dar Francmasoneria a ramas unul dintre cele mai importante aspecte din viata sa.
In muzeul Marii Loji a Scotiei, exista un tablou, foarte mare, pictat de catre fratele Steward Watson, dedicat lui Robert Burns, cu ocazia desemnarii sale ca si poet laureat al Lojii Canongate Kilwinning Nr 2, in Eginbourgh, la 1 Martie 1787, toti cei 61 de memembri prezenti sunt prezenti in tablou, cu toate ca atunci cand s-a pictat, ei nu erau prezenti. Prin May, 1787, Burn a fost ridicat la gradul de companion, in Loja Holy Royal Arch Degree, in Eyemounth.
Toti ceilalti au fost de accord sa admita acest lucru, fara ca Burns sa fie nevoit sa plateasca taxele , toate acestea pentru ca era o onoarea prea mare pentru ei sa aiba in cadrul lojii o personalitate ca si el.
Cand burn s-a mutat in Dumfries, a intrat in loja St Andrew Nr. 179, de ziua Sf Ioan, in 1788, si din nou s-a aratat un mare entuziam din partea membrilor.
In 1792, este ales Secund Supraveghetor, timp de un an. Este ultima sa functie masonica pe care a vut-o, pana in apropierea datei mortii sale, in 1796.
Chiar si în timpul când toti ceilalti au fost abandonati si condamnati el, nu a renuntat la salutul fratern. Opera “Adio” este dedicata pentru fratii lui din Loja, St James Lodge, exprimand o tristete foarte sincera deoarece lasa Scotia si fratii sai pentru Jamaica, si multi au speculat ca fratii l-au sprijinit, l-au încurajat sa produca unele din lucrarile sale mai mari.
Pentru el Masoneria devinde un aspect prin care reusea cu o mao mare usurinta sad ea frau creatiei, si in special reuniunile la care participa era sansa sa isi etaleze creatiile si operele sale, care in majoritatea lor erau dedicatii pentru fratii sai.
Burns a combinat simpatiile sale Jacobite cu politica iacobina din prezent. El a sustinut vocal Revolutia franceza si americana, care a trezit suspiciuni de loialitatea lui, mai ales când se afla în serviciul guvernului Maiestatii Sale, în calitate de agent fiscal, cu toate ca Burns a se dezice, pornirile sale franceze atunci când Marea Britanie si Franta a intrat în razboi în Si în timp ce Burns poate sa fi fost inspirat de Revolutia Franceza, implicarea sa în Francmasoneria a jucat cu siguranta o mare parte din opiniile sale în favoarea capitalurilor proprii, atat laice si religioase.
Francmasoneria a fost foarte populara în Europa protestanta în timpul lui Burns, în special în Insulele Britanice, în cazul în care prima Mare Loja a fost formata la Londra la 24 iunie 1717. Conexiunile din Scotia cu Francmasoneria mergeau chiar mai departe înapoi.
În Anglia, în timp ce Francmasoneria avea tendinta de a fi parte a unui mic grup de nobilime, cu tolerata in convingerile religioase diferite, chiar daca guvernul si biserica de stat nu aveau.
Evrei, romano-catolici si protestanti disidenti au fost admisi, chiar daca membrii acestor grupuri, cu aceleasi principii religioase nu puteau detine o functie politica în conformitate cu legile de testare, care necesitau pentru toti detinatorii publice, pentru a fi membri ai Bisericii Anglicane.
Prin 1729, Marea Loja Unita a Angliei, l-a avut Marea Maestru pe Ducele de Norfolk, fiind de religie romano-catolic, fiind un exemplu clar ca francmasoneria era non-sectarism, aratatand ca si atunci ca si in present, disputele religioase sunt subiecte destul de sensibile.
Irea Sendler,
Binecuvant fie acest om, nu conteaza in ce situatie.
Dumnezeu sa binecuvanteze acesta femeie.
Poate ca nu are Premiul Nobel, dar sigur a facut lumii un serviciu prin bunle sale intentii.
Nu demult a murit, la varsta de 98 de ani, o Doamna pe nume Irena Sendler.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, a lucrat in cadrul Wrassae Ghetto, ca si specialist in instalatii sanitare.
A demascat actiunile nazistilor asupra evreilor din Germania. Incredil cum cu ajutorul catelui ei, a reusit sa salveze din mainile nazistilor, nu mai putin de 2500 de copii. In timp ce nazistii ii urmareau catelul, crezand ca este vreun evadat, ea a reusit sa elibereze copiii.
Dupa razboi, a incercat sa ia legatura cu familiile acestora, dar multi erau morti. Totusi a reusit sa plaseze pe cei orfani la alte familii, dandu-i spre adoptie, astfel a reusit sa inlocuiasca o famile distrusa cu o alta noua.
Anul trecut a fost nominalizata la Premiul Nobel pentru Pace, dar a pierdut.