Viorel Danacu a infiintat prima Loja Sateasca din lume

Monumentul Candela instalat de Viorel Danacu la Alba Iulia si inchinat eroului Horea si rascoala de la 1784

 

HOREA, EROU SI MARTIR

PLANSE DE ARHITECTURA – HOREA, EROU SI MARTIR
220 ANI DE LA SUPLICIUL DIN DEALUL FURCILOR

 100_0022    In cadrul festivitatilor prilejuite de aniversarea a 220 de ani de la supliciul lui Horea, o delegatie a Marii Loji Nationale A Romaniei – reprezentata de fratii din R :. L :. Horea Closca si Crisan de la Or :. Alba Iulia – a depus o coroana de flori la Monumentul Candela din Dealul Furcilor in memoria martirului si eroului Horea.
Noi toti, neputinciosi în fata mortii, din fii ai luminii, ai adevarului, privim la flacara vesnica ce arde la Candela Monument din Dealul Furcilor, ridicata în memoria ilustrilor nostrii înaintasi HOREA ,CLOSCA si CRISAN.
Ne închinam fruntea în fata artistei sotie de frate, pentru maiestria executiei acestui monument.
Unde sa-l cautam pe Horea? Oamenii mari se nasc in case mici”spunea savantul Nicolae lorga: Unde altundeva decat sub tampla Dealului din Fericet, ce poarta fiinta lui nevazuta, in cantece si doine, in horele de jale si de biruinta ale Ardealului, dainuind prin Horea, ca si cum ar fi viu.
La 13 noiembrie 2004, Marea Loja Nationala A României-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice, printr-o ceremonie impresionanta, a aprins Candela Monument din Dealul Furcilor – Alba Iulia, Monument Candela ridicat pe locul unde Horea si Closca au primit supliciul de martiri ai neamului si ai revolutiei taranesti din noiembrie 1784. Sâmbata 13 noiembrie 1784 este data la care nemesimea reprezinta în cetatea Deva a primit ultimatumul lui Horea.
Am cerut revolutiei si razboiului taranesc din Transilvania preambul al marii revolutiei franceze, CARTEA ÎNTÂI din romanul – document ARDEALUL pe toti ne cheama. Moment definitoriu al istoriei românilor, luminat de conceptiile umaniste si ideile vehiculate de Montesquieu, Voltaire si Rousseau concentrate în celebra DECLARATIE A DREPTURILOR OMULUI SI CETATEANULUI, care, la 3 septembrie 1783, a consfintit al Versailles, independenta Statelor Unite.
Îndeobste consideram istoria românilor în de sine, fara sa-i stabilim interdependentele si interconditionarile cu istoria de est, central si vest europene; mai putin cu cea mondiala, tinând prea zgârcit cont de implicatii ale francmasoneriei, uneori, decisive, cum este cazul revolutionarilor de la 1784, 1821, 1848, Unirea Principatelor, ca sa ne oprim aici.
Notam deci ca în 3 septembrie 1783 presa europeana, foarte activa în epoca, a intocmit DECLARATIEI DREPTURILOR OMULUI SI CETATEANULUI, devenita ferment revolutionar, care cutremura constiintele, luminându-se asupra drepturilor cetatenesti si ale suveranitatii poporului. Folosindu-le cu aspiratiile spre libertatea si demnitatea individului, spre abolirea absolutismului degeneralizat si degradant.
Sustinem prea putin ca Horea, conducatorul a fost la Viena cu plângerile acestora adresate Împaratului Ioan al II-lea de Habsburg în 1779, 1780, 1782; iar în postul Craciunului anului 1783 pleaca din nou la Viena cu plângerile motilor, ca sta acolo pâna în primavara lui 1784, sosind acasa dupa Sfintele Pasti, ca a avut trei audiente secrete la împarat si ca la Viena, a frecventat LOJA FRATILOR DE CRUCE, din care faceau parte ofiteri si intelectuali de diverse nationalitati incluse în imperiul austro-ungar , ca stie sa vorbeasca germana. Ca în sedintele loji multinationale a FRATILOR DE CRUCE sa discute emanciparea popoarelor din imperiul habsburgic si constituirea lor în natiuni politice. Printre protagonisti fiind vice-colonelul italian Rostelli, din anturajul Împaratului.
Ca sa dezbatem lucrari care promovau falsul istoric, precum QESCHICHTE DES TRANSALPINISCHEN DACIENS a capitanului mituit de nobilimea maghiara, Joseph Franz Sulzer, elvetian neamt, om de baza al cancelarului Eszterházy platit de acesta sa ucida cu minciuni pericolul pe care constiinta nationala a românilor, întarita de unirea celor trei Tari Românesti facuta de Mihai Viteazul, îl reprezinta pentru Ungaria.
100_0023În Apuseni, tatal care si-a vândut pruncul fraged, îl numea pe al doilea Ursu, în speranta ca va atrage asupra lui fortele benefice ale naturii care sa-i dea sanatate, rezistenta si întelepciunea ursului. Lui Vasile Nicola din partea Alba, taica-su, urmând traditia i-a spus Ursu în loc de Vasile. În documentele vremii, de la cele districtuale pâna al cele ale cancelariei imperiale, a fost consemnat ca Nicola Ursu. Consatenii i-au spus Horea,pentru felul cum cânta. Cum Horea, cu Ilina soata lui, are doi feciori: pe Ion si pe Luca. Stia citi sa scrie româneste cu litere chirilice. Germana a învatat-o de la maestri mineri. La Viena si-a cizelat-o, putând sa sustina cauza motilor pe seama întregii ierarhii administrative, inclusiv împaratul Iosif al II-lea, plin de initiative umanitare, iluministe sabotate de nobilimea ungureasca pe de o parte iar pe de alta parte, constient de esec, Iosif al II-lea a avut umorul sa ordone ca pe piatra lui funerara sa se graveze: Aici odihneste un print ale carui intentii au fost pure, dar care a avut nenorocirea sa vada esuându-si toate proiectele.
În 1784 Horea avea 54 de ani. Cunostea pe de rost si din statutul lui de iobag al statului exploatarea crâncena la care la care erau supusi motii. Care din vechime, urau fie baieti mineri, fie castrezi, adica ostasi la castre, pazind trecatorile. Din 1715 sunt considerate iobagi ai statului, întregul teritoriu al Apusenilor, munti, radacini, livezi, case, curti fiind declarat domenii al statului. Din 1775 aproape ca se tripleaza taxa de rascumparare a obligatiilor feudale: de la 5859 florini si 30, 50 creitari la 14.769 florini si 12 creitari, ca în naul 1783, anul tumultului de la Câmpeni care a precedat revolutiei si razboiului taranesc din 1787, taxa de rascumparare sa ajunga la 21.555 florini si 2 creitari.
HoreaRevolutionar prin vocatie, intuieste esenta fenomenului social, asumându-si si constient destinul de aparator al poporului sau. Asimileaza ca auto-didact în legatura cu mica nobilime moteasca ideile românitatii si românitatii venite de la Samuil Micu si Gheorhe Sincai. Elemente Linque daco-romane si valahe, îsi facuse draum în constiinta luminatilor transilvaneni, ca si istorie daco-românilor din cele trei tari românesti: Brevis historiea originis et progressum nationis Daco-Romanae beu ut guidem barbaro appelamt Valachorum, as initio unsque as seculum XVIII sau istoria românilor cu întrebari si raspunsuri ca si celelalte lucrari ale istorisirei Samuil Micu.
La Viena, ofiterimea care frecventa loja, mai ales vice-colonelul Rastremi, cunosteau si comentau demersurile împaratesei Rusiei privitoare la un stat românesc tampon între cele doua imperii: limpératrice Cathérine propose de reconstituer lEtat independant connu dans lantiquité sans le nom de Dacie, formé de provinces de Moldavie, de Valachie st de Bebarabie et placé sons le sceptre dun prince professant la religion qrecque.
Subliniez personalitatea complexa a eroului national, munteanul Horea, sinteza a suferintelor poporului ridicata la nivelul constiintei revolutionare atât prin luminarea sa în cadrul lojii multinationale FRATIA DE CRUCE din Viena, cât si prin ecourile carturaresti venite din Blagul unde se temnicea Scoala Ardeleana.
Personalitate revolutionara complexa, antice istoria europeana si prefacerile ei social politice prin documentul programatic fundamental pe care-l numesc ULTIMATULUL DE LA DEVA, îndeobste trecut cu vederea, atentia istoricilor cantonând mai mult pe evenimentul spectacular al revolutiei si al razboiului taranesc decât pe teze ideologice, sociale si politice care le-au motivat.
Acestei foarte sumare schite de portret intern, îi adaug doua schite de portret fizic. Prima se datoreaza unui sus, probabil functionar la minele din Apuseni. A doua, armatei imperiale, care, în termenii actuali l-a dat în urmarire generala.
Sasul în numele pierdut prin documente: De talie mijlocie mai mult uscativ si zvelt decât dolofan; îmbracamintea dupa crai valah: tundra valaha pâna la genunchi, tivita pe doua margini cu postav rosu, cioareci strâmt, cizme în picioare, iar pe cap caciula neagra. Strasnic poruncitor, precum se vede din întreaga lui înfatisare si din faptele sale de pe vremea când si-a jucat rolul, era nascut pe stapânire.
Portretul armatei se rezuma la fotografia celui cântat, fara sa-i conteste personalitatea-Statura de mijloc, talie mai mult subtire decât grasa, pâr scurt, castaniu deschis, mustata, fata ovala, nas ascutit, umbla si sta totdeauna drept. Portul sau: suman negru margini cu cusatura vânata, cizme încheiate pe jumatate, în timp de iarna cu cojoc de piele si pe cap cu caciula neagra.
Cu totul esential nu se pare sinteza populara în versuri:
Pâna-i Horea împarat
Domnii nu s-ar desculta,
Nice – n pat nu s-ar culca,
Prânz la masa n-ar mânca
Cunoastem s-au ar trebui sa cunoastem întreaga epopee eroica a rascoalei si razboiului taranesc din toamna anului 1874, care a zguduit feudalismul nemtesc din Transilvania, vestindu-i sfârsitul. Fixându-si comandamentul în inima Apusenilor, Horea a condus operatiunile de pe caile de acces în munti, extinzându-le prin capitanii sai tarani la Valea Muresului unde, cetatea Devei reprezenta un centru de putere al nemezimii, iar casa a Alba Iuliei un centru de putere al administratiei militare imperiale.
La Deva a trimis un detasament condus de capitanul taran George Moroiu secondat de fratii Abrudan cu un ultimatum adresat nobilimii deodata la crime oribile fata de iobagi si tarani din Tara Hategului, ultimatum scris în româneste.
Comparat cu Programul de egala îndreptatire a lui Iordache Micu si deopotriva cu cel al revolutiei franceze posterioara revolutiei motilor, ultimatumul lui Horea are o structura mult mai radicala, refectând doua idei foarte limpezi: una sociala, cea de clasa asuprita, una nationala, cea de popor asuprit.
Se afirma constiinta nationala, factor decisiv, al istoriei românilor care va conduce la Marea Unire din 1918.
Revolutia si razboiul taranesc condus de HOREA au stârnit în Europa vremii un ecou rascolitor si incendiar, prevestind revolutia franceza. Mai ales cele din imperiul habsburgic. Apar în germana brosuri cu acest subiect precum: Kurze Geschicte der Rebbelion in Siebenburge, Strasburg 1785, Horja und Klotska Oberhaupt und Rathgeber der Aufrauhrer in Siebenburgen, Karslburg und Hermannstad, 1785, Horea Insurection in Siebenburgen. Documentul sinteza, documentul acuzator raspândit în Europa este: Seconde Lettre dun Defenseur du Peuple a lEmperator Moseph II-lea sur son reglement concernant lenigmation et principalement sur la revolte des Vavaques on londiscute á fina le droit de revolte du Peuple, Dublin.
Fals invocat a fi fost tiparit la Dublin, a aparut în 1785, la putina vreme dupa martirul lui Horea. S-a crezut un timp ca scrisoarea apartine lui Mirabeau. De fapt a fost scrisa de fruntasul girondist Jaques – Pierre Brissot , personalitate marcanta a revolutiei franceze la declansarea careia lucra.
J.P.Brissot se gideaza dupa modelul francez, la tema sociala Horea a largit-o, ridicând-o în sfera sacra a traditionalismului. Într-o revista ca LA CURTE – TRAIRI MASONICE, evocându-l pe Horea, nu poate lipsi înca un fragment esential din scrisoarea revolutionarului francez. Citez -Vin la chestiunea care s-a nascut din faimoasa revolutie a românilor, al caror capitan Horea a facut atât izgonit prin ziare. Astazi revolutiunea s-a risipit si acest nefericit, dimpreuna cu câtiva soti ai sai, au expiat sub tortura –
Toti aceia care au scris despre revolutiunea românilor se par a fi conspirat în contra nefericitului popor, ca sa te încurajeze, Principe, sa pedepsesti cu suplicii oribile pe capii revolutiei si sa srtângi lanturile poporului.
Aceasta rememorare privindu-l pe initiatul Horea vrea sa-i sublinieze doctrina egalitarista si mai presus de toate, teama fu7ndamentala a unitatii statale românesti, în epoca atribuindu-se lui Horea titlul de REX DALIZE, emisarii lui batând la toate cele trei tari Românesti.
Interventia de fata nu-si propune sa analizeze posibilele legaturi ale lui Horea ORDO ILUMINATORE PRIN LOJILE vieneze, nici adversitatea Fratiilor nobilimii maghiare, organizate într-o confederatie de Loji în 1781, conduse de Contele Pallfy – Venerabil Mare Maestru, adversitatii de interese majore cu cele ale Casei de Habsburg si buna parte din Lojile Austriece, Iosif al II-lea fiind însusi un initiat, de unde si primirea lui în secret a lui Horea.
Amintesc doar ca sotul împaratesei Maria Tereza, mama lui Iosif al II-lea, Filip de Lorena tatal acestuia fusese initiat la Haga, la rându-i initiindu-si fiul, sincronizându-se cu marele curent reformator al sfârsitului de veac 18, initiind masuri sociale radicale ca înfiintarea serbiei, reforme bisericesti, concivilitutea adica dreptul între cetatenii imperiului indiferent de originea etnica si cultul apartinator ca si pe ca si pe acela de egala îndreptatire în ocuparea posturilor administrative, masuri si reforme au alarmat nobilimea si care, probabil i-au adus moartea prematura prin otravire.
Specialistii în istoria Masoneriei vor trebui sa stabileasca daca pecetile lui Horea au sau nu simboluri masonice.
În încheiere subliniez ca un avertisment si un adevar de peste veacuri, o fraza scrisa, paradoxul, de urmasi unguri din Transilvania dupa înabusirea revolutiei horenilor, în memoriul adresat împaratului, cunoscut sub titlul Lacrimarum nostrarum libellus: CÂTE SATE ROMÂNESTI, ATÂTIA HOREA SUNT ÎN ARDEAL.
Am zis!

VIOREL DANACU 33° MARE MAESTRU, MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-
Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice


La Gorunul lui Horea

|n vara, atât de agitata politic si meteo-rologic, a lui 2005, natura s-a razbunat uneori si pe istorie.
Furia naturii a doborât la pamânt stejarul cu peste 200 de cercuri in trunchiul sau: Gorunul lui Horea, de la tebea, care ocrotea cu umbra coroanei sale mormântul lui Avram Iancu, celalalt erou legendar al Muntilor Apuseni. Vestea a umplut de durere inimile tuturor românilor si mai cu seama a celor din Ardeal.
Horea si Iancu, prin lupta si jertfa lor pentru idealurile de libertate, egalitate si fraternitate ale românilor ardeleni, au umplut cartile si bibliotecile românilor.
Lui Horea ii dedica M. Eminescu poezia care incepe cu aceste versuri:

“ Sa priveasca Ardealul lunei i-e rusine
Ca-a robit copiii-i pe sub mâini streine
Ci-ntr-un nor de abur, intr-un val de ceata
Isi ascunde trista galbena ei fata.
Horea pe-un munte falnic sta calare:
O coroana sura muntilor se pare…”
Dupa Eminescu si pe alti creatori indragostiti de istorie si legende, figura lui Horea i-a inspirat in operele lor.
Printre ei, doi ardeleni de geniu: Liviu Rebreanu, cu romanul “Craisorul Horea” si Aron Cotrus, cu poemul amplu “Horea”, din care redam:

“de jos
te-ai ridicat drept, pietros, viforos,
pentru moti,
pentru cei saraci si goi, pentru toti…
si-ai despicat in doua istoria,
taran de cremene,
cum n-a fost altul sa-ti semene,
Horia!”

Poetul vedea:

“…in pietul muntelui,
O stema rosie: inima lui,
imparateasca stema a Ardealului,
singura,
una, pe totdeauna…”

Si tot A. Cotrus spera ca intr-o zi:

“…un Horea al daltei, urias intre toti,
va indrazni.
mânat de-o vreme idolatra,
Si de-adâncimi prea pline,
sa te-ntrupeze, aspru, in piatra,
Horia, pe tine!”

Putem spune ca acesta s-a ivit firesc, tot dintre ardeleni, pe numele lui Ion Vlasiu, cel care, dupa cautari si incercari de-o viata, a reusit sa inalte, in Clujul orgoliilor nobiliare si asupritoare de altadata, o mareata statuie din bronz “Horea, Closca si Crisan”.
Tot ca un monument adevarat putem socoti si bisericuta de lemn din satul Ciucea, cioplita de mâna lui Nicola Ursu (numele real al lui Horia), pe care “poetul patimilor noastre”, Octavian Goga, a mutat-o, ca sa sfideze parca, artistic si istoric, un castel nobiliar din preajma ei.
Un alt monument pretios este o alta bisericuta din lemn, mutata din Albacul nasterii lui Horia la mosia Bratenilor de la Florica, locul copilariei si poemelor lui Ion Pillat. El isi pune in fata “Bisericii lui Horea” aceste intrebari:
“Mai stai visând la muntii
ce soimi si aur poarta?
Pe valea Ariesului soptind il mai auzi?
Pribeaga lânga Arges, vadana printre duzi
Biserica pustie si fara brazi la poarta.”
|n acelasi ton nostalgic, Octavian Goga se refera la acelas monument in poezia “Bisericuta din Albac”, scrisa la mosia Florica, in care spune:

“Tu stii cum ne-am trudit stingher,
De-a pururi fara crezamânt
La Dumnezeu, acolo-n cer,
{i la-imparatul pe pamânt…
De-aceea ostenit-acum
De zile rele câte-au fost,
Batrâna te-ai pornit la drum
Sa-ti deie fratii adapost…
Ramâi aici, fa-ti un popas,
Fii sfetnic bun, din veac in veac
{i spune-acasa ce-a ramas,
Bisericut din Albac!”
Trecând in registrul sobru al istoriei, Rascoala lui Horea din 1784, ce premerge cu 5 ani Revolutia Franceza, a fost evenimentul care a preocupat istorici de renume, clujanul David Prodan fiind unul dintre ei. El a scormonit vreme de o jumatate de secol, arhivele românesti si straine, pentru a scoate la lumina datele si tainele sacrifi-ciului suprem facut de Horea si ortacii sai, Closca si Crisan. Un sacrificiu pe care avea sa-l urmeze, dupa câteva decenii si Tudor Vladimirescu.
Din cartile de istorie (mai putin din “manualele alternative” de azi) putem citi, an de an si pas cu pas, toate cararile batute de Horea prin satele chinuite si revoltate ale Apusenilor. Dar si cele patru drumuri pâna la Viena, cu increderea pe care o avea in cel mai luminat si intelegator imparat, Iosif al II-lea, pe care românii il considerau un veritabil “ocrotitor al românilor”, acestia numindu-l “al doilea imparat Traian”. Acesta a facut trei calatorii de documentare in Ardeal, in 1773, 1783 si in 1786, dupa rascoala lui Horea. Dupa ultima calatorie, la intoarcea la Viena, avea sa scrie cu mâna sa: “românii sunt cei mai vechi si mai numerosi locuitori din Transilvania”. Aceasta convingere l-a facut sa dea edictele prin care incerca sa usureze soarta taranilor iobagi români, permitâdu-le, printre altele, sa se casatoreasca fara aprobarea prealabila a nobililor, sa invete orice mestesug si sa-si administreze singuri bunurile. Asemenea initiative care-i incurajau intr-adevar pe români, stârneau indignarea si revolta nobililor maghiari, adevarati stapânitori ai Ardealului.
Au ramas oarecum misterioase, in cronicele vremii, dincolo de cauzele sociale si natioanle, alte motive ale calatoriilor lui Horea la Viena. |ntrebarea care s-a pus si se pune si azi, este daca Rascoala lui Horea a fost influentata in vreun fel de ideologia masonica? |n acest sens, s-au bucurat de un real interes si credibilitate unele afirmatii ale istoricului Ioan Lupas, facute in conferinta “Revolutia lui Horea”, tinuta in aula Universitatii “Dacia Superioara” din Cluj, la 9 octombrie 1921, cu prilejul deschiderii festive a cursurilor. Redam câteva fragmente din aceasta conferinta, reproduse la pag. 98 – 99 ale volumului “Din istoria Transilvaniei” a lui Ioan Lupas, publicata la Ed. Eminescu, in 1988:
“La sfârsitul anului 1783 Horea pleaca iarasi la Viena. Acum pentru ultima oara. Pe imparatul Iosif, care petrecu iarna in Italia, trebui sa-l astepte aici pâna in primavara anului urmator. |n timpul indelungatei ierni, Horea va fi ajuns, probabil, in contact cu membrii unei societati secrete, infiintate la Viena inca inainte de 1780, cu scopul religios – politic de a salva pe românii din Ardeal si Banat. Membri acestei societati se numeau “frati de cruce”, erau mai ales români, aveau o “loja” unde se intruneau adeseori si faceau juraminte infricosate de a se sprijini unii pe altii.
Când se intruneau, fiecare “frate” primea o bucatica de pâine, pe care se afla desenata o cruce. Pâine era unsa cu miere si presarata cu sare. in mijlocul Crucii era infipta o luminita. Bucatica de pâine, de semnificatie simbolica, era cosumata de toti membrii. Când parasea loja, fiecare facea câte o cruce. Membrii isi aveau rugaciunile lor, deveneau extaziati si sperau ca vor mântui odata lumea”.
Este verosimil sa fi ajuns Horea si Closca in contact cu membrii acestei conspiratii a fratilor de cruce, sa fi participat chiar la intrunirile lor, facând juraminte pe moarte si pe viata, juraminte care i-au obligat si mai târziu, dupa ce au fost intemnitati si supusi la tot felul de intrebari, sa refuze a da vreo informatie, chiar cu privire la imprejurarile si cauzele imediate ale revolutiei lor, cu deosebire de Crisan care a facut marturisiri complete. Dovada ca el nu fusese la Viena si nu era initiat in secretele pe care Horea si Closca le-au stiut pazi cu sfintenie, chiar si in focul celor mai inspaimântatoare chinuri ale mortii napraznice.

Grupul de Cercetatori ai Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucuresti

Pentru  cerere de aderare in Francmasonerie, informatii,  carti documente, arhive studiu, contactati MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice Mare Maestru dr. VIOREL DANACU 33° Contact: cuvant_masonic@yahoo.com